Opera Omnia Documenta Sigismund Toduţă

Colecţia Documenta intitulată Sigismund Toduţă Opera Omnia are ca scop editarea în format digital, în ediţie princeps, a operei componistice integrale a maestrului şcolii clujene de compoziţie, oglindindu-i documentar drumul creaţiei de la manuscrisele de etapă la tipăriturile operelor finite.
Ideea editării creaţiei lui Toduţă în totalitatea ei a apărut în urmă cu câţiva ani, treptat, după finalizarea listei şi cunoaşterea numărului de lucrări terminate. Fără îndoială, promovarea muzicii sale prin partituri ar trebui făcută de o mare editură muzicală; dar până vom ajunge la această rezolvare ideală, Fundaţia Sigismund Toduţă, condusă astăzi de prof. univ. dr. Ninuca Oşanu Pop, a hotărât, împreună cu muzicologul Constanţa Cristescu, să aleagă varianta editării manuscriselor toduţiene prin scanare, păstrare în format digital şi listare. în acest fel, interpreţii vor putea ajunge mai uşor în posesia unei partituri originale, iar muzicologii vor avea şansa abordării mai profunde a feluritelor aspecte de scriitură, de tehnică, de retorică, atât de necesare pentru cuvenita aşezare a creaţiei lui Toduţă în paginile istoriei muzicii româneţti moderne.
Totalitatea compoziţiilor muzicale şi a scrierilor care privesc geneza acestora însumează 150 de manuscrise, cu un total de peste 200 de piese sau peste 15.000 pagini. Scrierile muzicologice ale lui Sigismund Toduţă, de aproximativ o mie de pagini, şi ele extrem de importante pentru cultura muzicologică românească, şi nu numai, vor fi integrate unui alt proiect de editare.
Principalii parteneri şi colaboratori ai acestui proiect sunt Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România şi Academia de muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca.
Organizarea materialului pentru editare pe CD în ediţie princeps se face după următoarele criterii:
1. - instrumentul căruia sunt destinate compoziţiile: voce solo, instrument solo, formaţie corală, formaţie camerală, orchestră, vocal-simfonic, operă;
2. - ciclul tematic general;
3. - sursa de inspiraţie predominantă, declarată sau depistată de exegeţi;
4. - criterii subsidiare, derivate din primele trei, după caz.